Jocurile devin, încet dar sigur, o
treabă foarte serioasă, iar dacă nu ați auzit de
gamificare până acum, nu e cazul să vă consolați
cu gândul că e o modă care o să treacă înainte să devină un instrument
strategic și în zona de… resurse umane.
Evident, atunci când facem lucrurile cu plăcere, le facem mult mai ușor.
Acesta este una din premizele utilizării tehnicilor de gamificare în
viața profesională dar și personală. Cum ar fi dacă ne-am putea atinge
obiectivele… jucându-ne?
De
la marketing la vânzări, de la administrativ la
HR,
beneficiile utilizării tehnicilor de gamificare sunt imense. Primul pas ar fi,
evident, să învățăm mai mult despre cum putem prelua tehnici utilizate de multă
vreme pentru crearea jocurilor video pentru a le utiliza în munca de zi cu zi.
Reprezintă
aplicarea de elemente de design de joc şi de principii de joc în contexte care
nu au legătură cu jocul jocul propriu-zis, precum recrutarea, trainingul pentru
angajaţi, sănătatea, managementul, educaţia etc.
Aceasta are ca scop creşterea
implicării utilizatorilor, a productivităţii, a învăţării, recrutării şi
evaluării angajaţilor, exerciţii fizice etc. Termenul a fost folosit pentru
prima dată în 2002, de programatorul şi inventatorul britanic NickPelling, însă
nu a devenit popular decât în 2010. Chiar înainte de folosirea acestuia,
împrumutarea elementelor video din jocuri în diferite domenii era o practică
obişnuită (în probleme de învăţare etc.).
Generatia
Millennials, ce a crescut impreuna cu industria jocurilor, incurajeaza
dezvoltarea unor proiecte axate pe conceptul de gamificare la locul de munca. „Cei
din generatia Millennials sunt mult mai deschisi si mai dornici de a
experimenta lucruri noi, inclusiv cand vine vorba de proiecte de tip gamification,
care ii atrag pentru ca le incurajeaza spiritul competitiv intr-un mod
familiar, mult mai placut si mai accesibil. Acest lucru se datoreaza sistemului
educational diferit pe care l-au urmat, accesului liber la tehnologie, la
mediul online, la jocuri pe calculator etc. In schimb, cei din generatiile
anterioare sunt mult mai reticenti la tehnologie si la tot ce inseamna
schimbare. Ei sunt pragmatici in sensul traditional – axati mai mult pe partea
practica dintr-un job si mai putin pe partea care presupune experimente de
lucru“, observa Bogdan Badea, Business Development& Strategic Alliances
Director in cadrul companiei de Consultanta si Recrutare, Smartree Romania.
Potrivit lui Badea, proiectele de tip gamification pot fi utilizate de
catre companii pe mai multe paliere-cheie, fiind utile in strategia de business
pe termen lung a unei companii. Un prim astfel de palier este procesul de
recrutare, prin care candidatii au ocazia sa aplice pentru pozitiile deschise
direct pe site-ul angajatorului, dar si ca testare a cunostintelor si
abilitatilor in cadrul interviurilor, prin implicarea candidatului in astfel de
jocuri.
„Spre exemplu, poate fi creata o pagina separata, in care programatorii
sa intre intr-un joc in care sunt invitati intr-un proces de recrutare prin
care, pe langa concursul propriu-zis, pot cunoaste cultura organizationala,
profilul companiei si chiar vizita virtual sediul companiei“, explica
Badea.
Apoi, dupa angajare, gamificarea poate continua ca parte a unui sistem
intern de evaluare, avand ca beneficii un feedback mult mai rapid, mai obiectiv
si in timp real, fata de sistemul de evaluare clasic. Gamificarea poate
contribui si la retentia angajatilor, prin crearea unui mediu de lucru
competitiv, antrenant, prin dezvoltarea spiritului de echipa, autocunoastere,
cat si cunoastere a colegilor. Totodata, aceste proiecte pot ajuta in
dezvoltarea unor abilitati noi printre angajati – prin incurajarea indirecta a
acestora, prin joc, sa isi foloseasca anumite abilitati pe care le-au devoltat
in timp si de care de multe ori nu sunt constienti nici ei.
„Experientele de tip gamification au un rol foarte important in noua
economie digitala, in care retentia angajatilor a devenit o adevarata
provocare. Pe de o parte, prin implementarea acestei metode in cultura
organizationala, companiile cresc atat gradul de implicare a angajatilor, cat
si interactivitatea la nivelul echipelor, ceea ce va duce la o desfasurare mai
buna a proceselor de lucru si, pana la urma, la cresterea productivitatii. De
asemenea, prin joc, angajatii vor fi mai motivati sa duca o sarcina de lucru
pana la capat, intr-un timp mai scurt decat in mod normal. Avantajul in acest
sens este si faptul ca toate jocurile sunt transparente, o caracteristica
apreciata foarte mult de catre tineri la locul de munca“, observa Badea
utilitatea acestor elemente in raport cu tinerii angajati.
Implementarea unui asemenea sistem ajuta semnificativ la dezvoltarea unei
imagini pozitive a companiei respective atat in piata, cat si in ochii
potentialilor angajati. In ceea ce priveste recrutarea, reprezentantul Smartree
observa ca suntem la inceput de drum in acest sens, aplicarea proiectelor de
tip gamification in procesele de recrutare nu constituie o practica generala,
putine companii fiind cele axate pe aceste tipuri de proiecte. In proiectele pe
care le-au observat, au remarcat o deschidere foarte mare din partea
candidatilor catre aceasta maniera de testare a abilitatilor in cadrul
procesului de recrutare, iar companiile au reusit ca prin aceste proiecte sa scurteze
timpul in care se deruleaza procesul de selectie in prima etapa a recrutarilor,
datorita relevantei jocurilor respective in ceea ce priveste identificarea
competentelor necesare pentru pozitiile deschise.
Un
articol al publicaţiei americane The New Yorker povesteşte cum în 1959 un
sociolog danez pe nume Donald F. Roy s-a alăturat unui grup de muncitori de la
o linie de producţie din Chicago pentru a studia cum fac aceştiafaţăcondiţiilor
stresante din fabrică – în special monotoniei – în timp ce lucrează în
schimburi de 12 ore.
Studiul intitulat „Banana Time: Job Applicationand Informal Interaction“
descrie cum muncitorii respectivi îşi împărţeau cu conştiinciozitate ziua între
„pauza de piersică“, „pauza de peşte“, „pauza de Cola“ într-un mod autoimpus –
chiar şi ritualul zilnic al unei glume făcute de un angajat ce consta în
mâncatul bananei aduse de un coleg, acţiune care genera un val de proteste
şidenunţuri din partea victimei (care totodată se asigura să aducă o altă
banană la serviciu în următoarea zi), era respectat cu sfinţenie. Roy a
descoperit astfel că prin acest tip de mici distracţii ritualizate „bestia
plictiselii a fost adusă la blândeţea unui pisoi“.
El face parte dintr-un grup de sociologi de la mijlocul secolului trecut
care încercau să afla de ce muncitorii nu protestau împotriva salariilor
scăzute şicondiţiilor deloc satisfăcătoare de muncă. Un alt cercetător, care s-a
întors la fabrica din Chicago după o perioadă de timp, a descoperit că
angajaţii acesteia erau de-a dreptul obsedaţi de o competiţie între cotele de
producţie ale fiecăruia. Angajaţii erau mai atraşi de jocul însuşi decât de
modesta sumă de bani pentru care concurau. Cercetătorii au concluzionat că
jocurile pot direcţiona energiile angajaţilor de la asocierea în sindicate, de
pildă, spre competiţia pe plan intern şi spre obiectivele de producţie ale
proprietarilor. Oamenii au realizat astfel că jocurile pot fi construite în
acord cu obiectivele managementului.
Dupa
ce am aprofundat aceasta “moda” care tinde sa devina normalitate si in Romania,dupa
ce s-au făcut
o numeroase studii despre impactul pe care îl are gradul de implicare şi
motivare a angajaţilor asupra performanţelor companiilor, pot concluziona că se
ajunge, în medie, la o creştere cu 20 la sută a productivităţii şi
profitabilităţii, în cazul companiilor care au un nivel ridicat de angajament
al angajaţilor.
În România, fenomenul gamificării este încă în
stare incipientă. Iniţiative în acest sens au început să apară în zona de
training, e-learning, cu precădere în companii din IT şi telecomunicaţii.
Concluionand aceasta noua tehnica de instruire a
angajatilor, nu doar ca este mai distractiva, mai interesanta si presupune o
implicare mult mai mare din partea tuturor, dar are si un grad de crestere a
performantelor angajatilor, asa cum am vazut si mai sus cu 20%.Plus ca fiind un
mod interactiv, presupune si o mai buna comunicare intre colegi.
Avand rezultate atat de bune in strainatate, sper ca intr-o
buna zi, aceasta noua tehnica de instruire va fi o normalitate si in Romania
